Amicitii

Cate compromisuri faci pentru o amicitie?
Am facut pana mi'au halit ficatii, de acum asta sunt nenea, incredibil dar am si parti rele ce nu iti plac. Ma consider un om bun si asa raman dar nu accept compromisurile pana epuizez termenul de amicitie. Mai bine tai craca de la inceput.
Mai vrei sa fim amici ?

Fumuri in cap

Discutam cu o martafoaica ce se crede desteptaciunea si buricul pamantului pamantului, discutie plina de interes din partea ei si cu o politete scarbita din partea mea. Ma luase cu amicitii de genul "hai frate". Pardon domnisoara ce ai invatat sa scrii cu diacritice pe mIRC, nu asa se baga pe sub pielea unui om cand doresti sa obtii ceva, chiar daca stie toata lumea ca esti o nesimtita, nu iti dai in petic din prima daca vrei sa obtii ceva pentru ca dezvaluirea caracterului nu este apreciata cand este vorba de o mizerie.
In concluzie i-am raspuns politicos ca nu sunt frate cu nimeni si a tacut. Pentru cat timp nu stiu. Dar persoanele de genul asta merita un scuipat in gura decat un buna ziua.

Calatorii

Imi place sa calatoresc si profit de fiecare ocazie sa vad sau sa revad orase sau orice destinatie ce prezinta interes cel putin turistic.
Zilele trecute am fost invitata la o nunta in Medgidia si Constanta. A fost absolut superb, nu am cuvinte, nu imi amintesc sa fi participat la o nunta asa frumoasa mai ales ca 90% din muzica a fost populara.
A trecut si nunta apoi am avut timp la dispozitie sa dau o tura cu masina prin Constanta , Mamaia si in final sa revad Bucurestiul.
Am fost complet dezamagita. Parca trecusera prin razboi, orase jefuite, prafuite si am fost complet dezamagita.
Pe alocuri am gasit Mamaia cum o lasasem, poate cu mai multe hoteluri dar cu aceeasi paznici de bariera plictisiti ce iti cereau 3 lei, iar Constanta cu drumuri mai rupte decat le stiam, soferii parca venit de pe alta planeta si blocurile de la ANL ce parca erau facute in bataie de joc.
Bucurestiul arata cat de cat mai bine in unele sectoare dar era extrem de obositor din cauza reclamelor ce ascundeau cladirile murdare ce nu fusesera restructurate sau nici macar zugravite de la inaugurare.
Abia respiram de caldura si de praful ce imi astupa toti porii.
Am vazut parcuri noi, flori care erau udate in fiecare noapte, hai ca nu sunt asa rea , sunt si lucruri imbunatatite dar per total dezamagire crunta.

Sa ne cacam ... impreuna!

Dragii mosului , daca nu stiati pana acum va spun eu marele mister ce ne fece pe toti egali : printesele se caca , exact ca regina , ca un cantaret pe care il adori sau ca oricine pe admiri si doresti candva sa fii exact ca el (ea). Deja esti , prin acel cacat care ne uneste pe toti chiar daca il facem in mod diferit , toti ne scremem si tuturor le iese ceva. Incredibil dar si iubitul(a) tau(ta) se caca , ia imagineaza'ti o clipa .

Atentie se clatina!

Am urcat in tren si am gasit un scaun spre culoar. Arunc o privire in jur la persoanele cu care o sa calatoresc urmatorii 150 de km si vad in stanga 2 tipe care mancau inghetata , nu le'am dat mare atentie in prima instanta, nici lor nici celor din jur. Curand am atipit ascultand muzica, iar pe culoar se tot plimbau diferite persoane care ma deranjau,iar trenul se legana, ceea ce m'a facut sa privesc iar la cele 2 tipe.
Apoi stupoare , vad ca se ridica una din ele , cea pe care nu o vazusem prea bine pentru ca prietena ei bloca privelistea!
Se ridica monstru imbracat in negru si iese pe culoar cu mare greutate indreptandu'se spre capatul vagonului prevazut cu toaleta.
Atunci in timp ce vagonul se legana iar necontrolat, imaginatia mea o ia razna. Mi'am inchipuit imediat unde se duce si ce face acolo . Mi s'a intors stomacul pe dos , tipa avea cam 1,65 si peste 180 de kg. Era un monstru care tocmai pasase prietenei ei o punga de biscuiti.
Era clara prietenia lor dupa zicala : cin'se'aseamana s'aduna!
Sa speram ca turma nu se mareste !!!
In concluzie: SLABESTE MONSTRULE CA SPERII COPII!!!!

Raul necesar

Citeam de curand un articol despre religie si comentariile aditionale. Cineva postase ceva de genul : daca e Dumnezeu asa bun dece mor oamenii tineri ? Copii ? De ce il lasa pe Diavol pe pamant ? De ce exista foamete ? etc ... intrebari ... in fine .
Ei bine , toate au un rost din punctul meu de vedere .
Spre exemplu :
V'ati gandit ca acel copil putea deveni un mare criminal ?
Daca nu ar fi foamete cat de multi am fi ?
De ce ar muri numai cretinii (ma refer la boala)? Sa fie egalitate , sa moara si un geniu. O vorba din popor spune ca Dumnezeu se plictiseste doar de oamenii bolnavi si batrani .
La criza economica , iluminatii vremii spun clar ca una din solutii este un razboi . Voi chiar credeti ca razboaiele nu sunt necesare ?
Cum ar fi sa traim toti cel putin 75-100 de ani ? Cat am consuma fara sa producem ? Cat gunoi am produce ?
In plus am si eu intrebari pentru tine , cel care citesti : De ce omul isi face rau singur cand are toate oportunitatile sa fie bun ? De ce are cele sapte vicii capitale si nu foloseste cele sapte virtuti pentru o viata buna?
Toate au un rost , chiar si cele rele pe care nu le intelegem .

Vine vara!

Abia astept sa vina vara!!!
Sandalute, rochite , craci , tate, bluze mulate , costume de baie ... multa pieleeeeeeeeeeeee ...
Un weekend la mare sa vedem buci, sfarcuri prajite si parada celulitelor pe seama carora ne minunam dar le adoram .
Toate frumoase , masini luxoase si rapanoase, oameni la cort, hoteluri sau doar sa mai spargi o samanta la colt de bloc cu amicii in noptile fierbinti.
Eu prefer parcurile de copii unde poti sa te dai in leaganele amplasate de primarie pentru copii pana in 10 ani pentru ca paznicul taie lemne de zguduie colivia in care sta la racoare.
Iubesc mirosul de asfalt incins ... asta noaptea , dar ziua in orasele mari mai bine iti bati cuie in talpi decat sa pleci la munca.
Pana si in metroul bucurestean pute a transpiratie acra de la prima ora a diminetii (na poate lucrurile se schimba vara asta), ce sa mai spunem de autobuzele infecte intesate cu muncitorii fara conditii optime "garantate" de lege.
Una peste alta cu bune si rele abia astept sa vina vara.

Meriti ?

Atentie, respect, un loc de munca bine platit, a 2-a sansa , un partener de viata care sa iti ofere tot ce iti doresti si multe altele ce le luam ca atare . Dar chiar ni se cuvin ? Cine face aceasta apreciere daca meritam ce avem sau meritam mai mult sau mai putin ? Cei din jurul tau iti spun zilnic : nu meritai sa ti se intample asta , meritai mai mult la salariu, iar tu suspini cand simti ca meritai mai multa atentie, mai multa dragoste, incredere. Meritai cu adevarat ! Aveau dreptate ! Esti un om bun!Nu e adevarat! Exclami in sinea ta ...
Dar tu ce oferi in schimb ? Mereu facem troc , eu platesc cheltuielile casei si merit ( adica cer in schimb) o masa calda , haine curate, si o parida seara. Acest schimb de servicii este de cele mai multe ori tracut cu vederea si e inlocuit cu indatoririle .
Dar lucrurile nu se rezuma la schimbul de servicii , pentru ca nu suntem robotei . Este vorba de comportamentul in relatiile cu ceilalti . Repercursiunile actiunilor noastre este punctul de referinta .
Trezeste'te si analizeaza ce naiba faci in jurul tau , te loveste cu un bumerang in ceafa de fiecare data uiti de acest nu/merita(m) , apoi nu ai idee de unde a venit .

Secretele virginei

Prin cat stres trece o fata virgina , un purcoi de intrebari si asteptari , in final doar sa scape ce imaculata situatie in care se afla . Sa scape sau nu ? Asta e intrebarea finala , dar pe parcurs vin problemele stupide ce ii zbarnaie prin cap sarmanei fete in necunostinta de cauza . Printre multele idiotenii adolescentine se numara urmatoarele situatii fara raspuns concret ce frustreaza fiinta debusolata :
Cum o sa fie prima seara ?
O sa fie ceva romantic ?
Cu cine ?
O sa il iubesc ?
O sa ma iubeasca ?
O sa ma marit cu el ?
Poate raman gravida !!!
Daca foloseste prezervativ ?
Si fara e diferit ?
Daca ma doare ?
E normal sa ma doara ?
Poate nu ma doare !!!
O sa fie la el acasa ? Sau la mine ?
Daca ne prinde cineva ?
Cu ce sa ma imbrac ?
Sa ma epilez "acolo" ?
Daca vrea sa il ating si eu pe el "acolo" ?!
Sa merg la baie mai intai ?
Daca ma atinge cu mana si nu mai facem nimic pana la urma ? Mai sunt virgina sau m'a dezvirginat si nu mi'am dat seama ?
Ce muzica o sa fie in momentul ala ?
O sa tin minte tot ? SIGUR!!!
Daca imi place si mai vreau ? Sa ii spun sau nu ? Cand o sa poata iar ? Imediat sau cat astept ?
Daca ma doare atat de rau incat nu mai vreau ?
Ce facem dupa ?
El cum arata atunci ? Daca de fapt nu simt nimic sau ajung pe la spital ?!
Sa il las pe el sa faca tot ? Si eu ce fac ?
Daca o sa spuna tuturor ce am facut ?
Poate sunt o curva daca o fac acum , poate mai astept! Sau el o sa fie sotul meu , ne luam casa , masina si facem cativa copii ?
O sa isi dea seama cineva ca nu mai sunt virgina ?
Poate imi face un masaj relaxant si pe pat sunt petale de trandafiri .
Cu lumina stinsa sau aprinsa ? LUMANARI SIGUR!!!!
Daca transpir si miros urat ? Sau el ?
Daca e ceva neprevazut si ar fi bine sa ma imbrac cu lenjeria aia buna mereu ?



Printre cele de mai sus mai sunt multe alte aberatii in mintea unei virgine , iar ele cresc in complexitate o data cu varsta , devin din ce in ce mai obsesive , sperantele si intrebarile pot sa ajunga la un punct in care , revenind la paragraful de mai sus amintesc intrebarea finala : Sa scap sau nu ?

Parerea mea conteaza

Nu prea ma mira nimic din ce vad , cel putin tehnologic , iar in privinţa socialului prostia si ignoranta sunt la nivel inalt între concitadinii nostri asa ca iar nimic de mirare cu toate ca din cand in cand se trezeste unu sa faca pe interesantul sau desteptul stie tot .
Reactia celor din jur la prostiile pe care le debiteaza cei ce isi dau cu presupusul despre ce se intampla in politica de exemplu ma mira uneori . Nu spun ca de cele mai multe ori fiecare are rolul lui , si cel care face pe desteptul si cel ce ii sufla in panze sa ii dea curaj sa o duca langa mai departe . Partea buna e ca uneori cei ce se dau cu dosul de asfalt ca stiu ei una stiu alta lasa in urma lor semne de intrebare ce chiar au ca finalizare o schimbare , de care de cele mai multe ori nu afla ca a fost datorita sau din cauza lor .
Exemplul este aplicat in cea mai mare parte a comunitatilor fie ele reale , virtuale , satele din jungla sau SUA .

Traim toti intr'un Dogville fie ca alegem o parte sau alta , fie ca vrem sau nu .

Cine esti ?

Ai aflat pana acum cine esti ? Ce vrei de la viata ta ? Pe cine iubesti ? Ce mancare iti place ? Ai un plan cincinal ? Dar pe cel de acum 5 ani l'ai realizat ? Ce parfum iti place ? Ce opinie ai despre vegetarieni ? Ti'ai gasit perechia ? Ti'ai trait destul tineretea ? La ce te astepti de la batranete ? Parintii sunt multumiti de tine ? Esti respectat ? Ce gen de filme iti plac ? Ai un fruct preferat ? Cand mergi spre casa ai mereu aceelas traseu ? Porti haine la moda ? Faci compromisuri ? Critici si judeci ?

Toate aceste intrebari sunt doar cateva dintr'un sir pe care cei mai multi nu le baga in seama , le iau ca atare iar cand se intanlesc cu ele nu sunt siguri de raspuns . Sa fii confuz in privinta ta inseamna ca de cele mai multe ori nu stii mare lucru nici despre cei din jurul tau . Ce raspunsuri crezi ca ar da partenerul(a) ta la intrebarile de mai sus ? Coincid cu ce crezi tu ?

Inapoi in timp

Toti vrem sa ramanem tineri cat mai mult timp , iar spre urmare ne dam cu o tona de creme , unii fac sport , altii manaca mai "sanatos" , iar altii sa isi tina spiritul tanar se puca sa faca prostii ca in copilarie , se se comporte ca adolescentii petrecand timpul prin discoteci alaturi de pustani sau in gasti de cartier.
Comporamentele sunt diverse . Dar chiar ai vrea sa te intorci la propriu in anii adolescentei ?
Eu am urat copilaria si adolescenta care pentru unii daca ma apuc sa o povestesc a fost ceva superb , dar pentru mine a fost o singura dorinta toti acei ani : sa ajung sa am 23 de ani . Pentru mine varsta de 23 de ani suna a maturitate .
Maturitatea pana acum nu m'a dezamagit , afost tot ce mi'am dorit , ce am visat , chiar daca din cele mai multe puncte de vedere nu am implinit planurile facute in anii de asteptare ( ca sa zic asa ) .
Imi amintesc de tenul plin de bube ale colegilor mei (nu eram departe nici eu ) . De faptul ca nu te intelegea nimeni si te plezneau cu replica : Lasa ca am fost si eu ca tine ! Dragostea inflacarata , privirea unui alt adolescent pe strada , simteai ca te indragostesti pe loc . Plansete noaptea , lipsa increderii in tine si dezamagirile in dragoste unde spunei cu mana pe inima ca tu alta iubire adevarata ca aia nu mai intanlesti . De ce ai vrea sa fie iar seara si parintii sa iti taie cheful de joaca ? Prietenul/a sa te paraseasca pentru ca nu va potriviti , cand tu stiai sigur la 12 ani ca o sa aveti 3 copii si nu o sa fiti ca parintii vostri .
Multe sentimente care te'au ajutat sa iti creezi o personalitate , sa vezi ce iti doresti si de ce sa te feresti ca om matur . Eu ma bucur in fiecare clipa ca am trecut de acea perioada , nu as mai vrea sa fiu iar copil sau adolescent pentru nimic in lume .
In mine va ramane mereu persoana de 19 ani cand ma voi juca cu copii si cea de 23 de ani cu multa siguranta de sine cand e vorba de restul vietii chiar daca o sa fac o tona de greseli si judecati aiurea in continuare , imi asum riscul maturitatii .

Acasa ?

Mi'am intrebat mama cu cateva zile in urma : Unde e acasa ? Ce inseamna pentru tine acasa ?

Mi'a raspuns in timp ce spala vasele , putin mirata de intrebarea mea : Acasa e unde te simti cel mai bine , unde simti ca e locul tau . Mi'am spus in gand ca asa gandeam si eu , apoi a inceput o discutie , dar sa ii spun mai bine un monolog despre "acasa".

Mai toti emigrantii spun de fie care data cand vorbesc despre tara de origine ca ei se duc acasa , acasa au familie , au o locuinta , prieteni , stil de viata , societate , le e dor de ce au lasat in urma , etc.

Dar care e adevarul ? Sunt de parere ca cei mai multi dintre ei se mint singuri si se lamenteaza de dor fara motiv , doar din nostalgia tineretii , copilariei si a viselor ce le'au lasat in spate.

De fapt ei ce au lasat "acasa" : cazuri fericite unde chiar gasesc in locul de unde au plecat cele mentionate mai sus nu prea exista , pentru ca asta nu justifica plecarea lor , e doar o simpla deductie . Daca aveau tot in tara de origine de ce acum sunt emigranti ? Numesc emigranti pe cei ce au ales de buna voie sa paraseasca tara de origine cu gandul la o viata mai buna . Nu ma refer la cei ce sunt plecati din tara de origine cu un contract de munca pe timp ne/determinat dar care nu doresc sa se stabileasca in alta tara .

Acum sa le iau pe rand :

Familia : Poveste lunga ce trage dupa ea o intrebare : cine face parte din familie ? Mi'am intrebat parinti si despre asta in ziua in care am implinit 13 ani . Intrebarea a sunat cam asa : De ce unchiul meu nu face parte din familie ? Raspunsul tatalui meu a fost satisfacator pentru acel moment , mi'a spus ca din familie fac parte persoanele langa care traiesti zi de zi , cu care iti imparti masa , patul , casa . Iar unchiul meu e ruda cu mine , are si el familia lui .

Acum revenind la subiect ma intreb cine are familie in tara de origine ? Sau acolo sunt doar rudele ? Desigur , nu pot sa ma limitez doar la ce am spus mai sus , sunt multe aspecte , iar fiecare caz e unic . Dar intrebarea e generala . Apoi te pune pe ganduri , de ce pe cei ce ii numesti familie nu i'ai luat cu tine ? Faci tot posibilul sa le arati ca exista si o altfel de lume , un alt stil de viata ?

Intrebarile vin singure , dar raspunsurile iti lasa un gust amar si un nod in gat . Discutia poate continua si devia in fel si chip .

Locuinta : Ce ai in tara de origine al tau ? Casa , teren sau doar planuri pentru achizitii ?

In caz ca ai asemenea imobiliare in posesie cine are grija de ele ? Cine se bucura de ele ? In ce stare sunt ? Cand le'ai cumparat ? Cu ce bani ? Chiar a fost o investitie ? Puteai sa faci altceva cu banii aia ? Doresti sa te intorci sa le folosesti ? In primul rand nu ma refer la case de vacanta la malul marii sau in creierii muntilor unde stii din start ca le folosesti cateva saptamani pe an , ci la o locuinta . Stiu clar ca in investitiile in domeniul imobiliar rar scad ca valoare , dar totusi revenind la subiect , care sunt raspunsurile ? Poti sa te intorci in locul ala si sa fii linistit ca esti acasa ?

Prieteni : Aici doare . Doare si cand ai si cand nu ai , mereu doare pentru ca prietenii stim fara sa ne invete nimeni ca ii alegem noi , nu sunt ca familia in care te'ai nascut .

Doare cand prietenii tai te contacteaza , tin legatura cu tine , iti simt lipsa si nu poti fi alaturi de ei . Doare iar cand te intreaba de fiecare data cand o sa revii sa petreceti timp impreuna , cand iti povestesc rele si bune iar tu nu poti sa ii ajuti sau sa te bucuri alaturi de ei . Astea se intampla in cazul in care ai in tara de origine prieteni adevarati si posibilitatea de a tine legatura cu ei , dar sa luam si cazul celalat , ca sa spun in alte cuvinte , cazul comun .

Unde sunt cei ce ii numeai prieteni ? Ce s'a intamplat cu ei ? Crezi ca isi amintesc de tine ? Daca ii intanlesti iar crezi ca mai aveti aceleasi subiecte de discutie si idei ? Parca iti amintesti faptul ca iti erau mai apropiati decat familia si puteai sa le spui tot si viceversa . De ce nu te'au mai contactat ? Tu de ce nu ai tinut legatura cu ei ? Te'ai schimbat tu sau ei ? A ramas doar melancolia?

Stil de viata si societate: Iti placea sau nu stilul de viata pe care l'ai lasat in urma ?Ce iti lipseste la el ? Acum esti adaptat la un alt stil si automat ti s'a schimbat mentalitatea ? Ce se intampla in societatea in care traiesti acum ? Iti place ? Te reprezinta ? Tu ce stil de viata reprezinti si ce comunitate ? Cea de origine sau cea in care traiesti acum ?

Sunt multe intrebari , dar in final ramane doar una : De ce tot spui ca vrei sa mergi acasa de sarbatori , acasa in vacanta cand stii clar ca in cele mai multe cazuri revii in tara unde ai emigrat si te plangi ca acasa nu mai e acasa . Lucrurile nu mai sunt de cele mai multe ori cum le tii tu minte , viata mai buna sau mai rea , peisajul mai verde sau mai murdar , prietenii te intampina cu caldura sau mergi ca un strain pe strada sub privirile curioase a celor pe care ce cu ceva timp in urma ii numeai prieteni . Cazurile sunt multiple , povesti frumoase sau dramatice , dar nu uita raspunsul mamei mele : "Acasa e unde te simti cel mai bine , unde e locul tau ."